Cum îi afectează pe bucureșteni groapa de gunoi din nordul capitalei

În ultimii ani, sute de bucureșteni s-au plâns că nu pot deschide geamurile din cauza unui miros care apare în special noaptea. Îi ustură gâtul și le este teamă că aerul pe care îl respiră îi va îmbolnăvi.

Abia în 2016 Garda de Mediu a concluzionat că este vorba de un gaz toxic, hidrogen sulfurat, care provine de la groapa de gunoi gestionată de Iridex— cunoscută drept “groapa Rudeni” sau “groapa Chiajna”. Conducerea fabricii neagă în continuare că mirosul e cauzat de ei.

Contaminările aerului și ale apei reprezintă un risc pentru populație, spun autoritățile, dar par neputincioase când vine vorba de rezolvarea problemei.

Am vrut să înțeleg ce se întâmplă, așa că am discutat cu cetățeni afectați, cu specialiști, cu conducerea companiei și cu autoritățile.

Transcript video

La proteste

Doar în 2016 au fost depuse peste 1.000 de plângeri împotriva mirosului deranjant, potrivit Gărzii Naționale de Mediu și au fost strânse în jur de 40.000 de semnături pe o petiție pentru închiderea gropii. Reclamațiile vin în special de la locuitori din zonele Chiajna, Bucureștii Noi, Chitila, Militari.

În 6 august 2017 mai mulți cetățeni au făcut un marș de protest: au mers pe jos din Chiajna până la sediul Agenției pentru Protecția Mediului.

“Întrebați ce se simte. Efectiv gaz, miros de gaz, dar nu gaz metan, sulf, hidrogen. Eu nu pot identifica, că nu sunt chimist, dar ce pot spune cu certitudine este că ustură pe gât. Nu pot deschide geamul. Fiindcă una este să se întâmple în casă un accident. Să zicem să scape gaze. Și atunci în mod natural te duci și deschizi fereastra. Când se întâmplă afară, nu mai ai ce să faci”, spune Gabriela Vârlan, care locuiește în Chiajna.

“Sunt mutată de curând în zonă, am doi băieței și pentru ei am venit aici, să le arăt că putem schimba ceva”, spune Mihaela Stan, care locuiește tot în Chiajna.

“Cel mai mult mă face să ies pe căldura asta afară faptul că în ultimele nopți, în ultimul an nu am putut să dorm cu geamurile deschise fiindcă pute în ultimul hal. Și nu numai că pute, dar pute din cauza unor gaze care, pe termen lung, o să ne afecteze familiile. Și nu cred că asta este viața pe care vrem să o trăim”, spune Vlad, un alt locuitor din Chiajna.

“Nu poți să dormi că te trezești noaptea din cauza gazelor. Se îmbolnăvește lumea, se îmbolnăvesc copiii și nu știi de ce”, spune un protestatar. “Nici cu geamurile închise nu putem locui, e groaznic”, îl completează bărbatul de lângă.

Roxana Pandelea și fiica

Protestatarii ajung la Agenția pentru Protecția Mediului (APM).

Laura Ștefănuț (jurnalistă): Agenția pentru Protecția Mediului v-a răspuns la solicitări?

Roxana Pandelea: Am primit numere de înregistrări la sesizări, atât. Este evident că cei care ar trebui să se ocupe de problema asta, autoritățile, nu-și fac treaba—în primul rând protecția sănătății oamenilor. Lasă mirosul. Mirosul ca mirosul, poate ne-am obișnuit cu el. Dar este toxic ce simțim noi, nu este vorba de un miros sau un moft”.

Bogdan Țucmeanu

“Aproape continuu mă ocup într-un fel sau altul de această problemă. Fie prin sesizări, legături cu oameni implicați, cu autorități implicate. Sau cu plânsul pe umăr propriu. Și am ajuns la disperare pentru că am făcut prostia să nu fac un pas când mai aveam și șansă și timp—adică să plec de aici din zonă”, spune Bogdan Țucmeanu, un inginer care locuiește în Chiajna.

H2S și groapa de gunoi

Mirosul poate proveni de la hidrogenul sulfurat (H2S), gaz foarte toxic cu miros de ouă stricate — are efecte similare cu cele ale monoxidului de carbon asupra omului.

Potrivit Direcției de Sănătate Publică, pe lângă H2S există și alte substanțe asociate cu depozitele de gunoi: particule în suspensie, oxizi de azot, hidrocarburi aromatice policiclice etc.

Unele substanțe pot genera efecte iritante, dar și cancer, afecțiuni pulmonare și alte boli (în funcție de cantitate și expunere).

Extras din răspunsul DSP. Documentul integral aici

Direcția de Sănătate Publică (DSP) a încheiat în 2017 un studiu de impact privind efectele asupra sănătății generate de groapa de gunoi Iridex.

Au recomandat ca groapa să fie mutată mai departe de oraș sau să fie luate măsuri pentru a scădea disconfortul populației. Din punct de vedere al evoluției unor boli asociate cu acest tip de activitate, DSP notează că „nu a reieșit o situație alarmantă” până în anul 2016.

În același raport, DSP punctează o serie de depășiri ale emisiilor, contaminarea apei din sol „cu risc epidemiologic crescut”, cât și neconcordante între rezultatele analizelor de la fața locului. Raportul a fost comandat și achitat de Iridex, la solicitarea autorităților. Este marcat drept “confidențial”, dar poate fi consultat la cerere în cadrul DSP.

Compania care gestionează groapa de gunoi

Groapa de gunoi este pe un teren concesionat de Primăria Municipiului București către compania Iridex, la finalul anilor ’90.

În aceeași locație, compania a mai construit o instalație de obținere a biogazului în 2010 (transformă prin ardere gunoiul în energie). Lângă Iridex se află Stericycle, o stație cu deșeuri periculoase (generate de sectoare precum cel medical). Cenușa rezultată prin ardere este depozitată la Iridex, potrivit Stericycle.

Compania Iridex Group a apărut după revoluție. Aparține lui Corneliu Pascu, fost senator al Partidului Conservator. În perioada comunistă, Pascu a condus Antrepriza Română, o întreprindere de lucrări utilitare ce opera în special în Orientul Mijlociu.

Am vrut să discut cu conducerea Iridex și l-am găsit pe Corneliu Pascu la o conferință organizată de Iridex și Intact Media, compania de presă inființată de Dan Voiculescu.

Potrivit investigațiilor RISE Project, cei doi sunt apropiați dinainte de revoluție și au rămas în relații strânse până în prezent.

La conferința organizată de Intact Media și compania Iridex

Primarul capitalei, Gabriela Firea nu a abordat subiectul gropilor de gunoi, în discursul ținut la conferința pe tema deșeurilor. Aceasta a vorbit despre trafic, piste pentru biciclete, reciclare.

A spus că vor fi montate stații de monitorizare pentru aerul din București, în special lângă școli și parcuri— în septembrie 2016 spunea că autoritățile vor monta stații pentru a monitoriza calitatea aerului lângă groapa Iridex, ceea ce nu s-a mai întâmplat, din datele existente. Nu am primit clarificări pe subiect.

În schimb a acceptat să dicute cu mine președintele Iridex, Corneliu Pascu.

Corneliu Pascu

Laura Ștefănuț: Bună ziua, eu sunt jurnalistă independentă, aș avea întrebări despre groapa de gunoi și protestele care au fost recent. Dacă vine mirosul de acolo, care este poziția dvs. față de cetățenii care se plâng.

Corneliu Pascu: Da, sigur că da, vă pot spune. Deci vă pot spune că, într-adevăr, protestele care sunt, sau reclamațiile de vreo doi ani încoace au cel mai simplist mod de a indica locul de unde vin mirosurile.

Noi avem monitorizat fiecare puț din depozit și cunoaștem conținutul de gaz, debitul fiecărui puț, iar el este ars în niște instalații moderne care după ardere nu mai lasă loc nici unei emisii de gaze toxice sau mirositoare.

Laura Ștefănuț: Publicați aceste monitorizări constante?

Corneliu Pascu: Sigur că da. Și le dăm constant…

Laura Ștefănuț: Unde le putem vedea?

Corneliu Pascu: Le puteți vedea la Agenția de Mediu și la Garda de Mediu.

Rezultatele monitorizărilor nu au fost transmise de Agenția Națională pentru Protecția Mediului sau de Garda Națională de Mediu până la momentul publicării materialului.

Corneliu Pascu: Facla care arde gazul, atunci când funcționează, are înregistrate emisiile continuu. Această măsură a excedat legislația, nu există nicăieri în lume, pentru că este o simplă cunoaștere a unor formule chimice că arderea la peste 800 de grade nu mai lasă loc de emisii toxice sau mirositoare.

Laura Ștefănuț: Au existat totuși niște amenzi date de Garda de Mediu la finalul anului 2016, dacă nu mă înșel.

Corneliu Pascu: Sigur că da, au existat. Garda de Mediu, sub presiunea publică a venit la noi și a trebuit să dea și ea o amendă, să își remarce prezența.

Ne-au dat amendă fiindcă am făcut o stație de epirare în plus, ne-au dat amendă fiindcă am făcut o stație de sortare și nu era inclusă, era în revizuire autorizația de mediu, ne-au dat o amendă pentru că producem energie electrică din gaz de depozit. Deci niște amenzi stupide.

În 2016, Garda de Mediu a făcut patru controale la Iridex. A dispus 21 de măsuri și a dat amenzi de 200.000 lei.

În 2017 a constatat că “valorile măsurate ale hidrogenului sulfurat din vecinătatea depozitului sunt în continuare peste valorile limită admise”.

Garda de Mediu a dispus noi măsuri.

Acasă la o familie afectată

Rodica Nicolae prezintă grupul de Facebook pe care s-au strâns aproape 2.000 de oameni: “Stop mirosurilor venite de la rampa de gunoi Rudeni”.

Nicolae citește ultimele mesaje:

A ajuns mirosul până la Piața Domenii”, „Vă rog să închideți geamurile. Mirosul a ajuns până în Militari Residence.”, „Asta e pur și simplu genocid”, „Gazare la maxim acum în Bucureștii Noi.

Laura Ștefănuț: Cum ați descrie situația?

Rodica Nicolae: “Este revoltător. Este ceva de neimaginat. Mai ales toată tăcerea din jurul ei.

De ce unele persoane spun că nu îl simt? În teorie, ceea ce am aflat tot de la instituțiile statului, de la o doamnă de la Direcția de Sănătate Publică (este) că acest hidrogen sulfurat nu îl simți decât inițial. După aceea, corpul omenesc se obișnuiește cu el și nu-l mai simți, dar el e în continuare toxic. Am întrebat-o pe doamna aceea cât este de toxic. Răspunsul a fost „în funcție de cât ești expus, de cât de mare e concentrația…”

Dan Tudorache, primar sector 1: “În iunie 2016, eram pe groapă împreună cu colegul meu, când ne alergau cei de la Iridex, de la pază.”

Deputatul USR

Conel Zainea, deputat USR

“Am făcut o sesizare către Institutul Național de Sănătate Publică și am întrebat care sunt efectele hidrogenului sulfurat asupra sănătății. Au spus și ei că hidrogenul sulfurat este un gaz toxic, chiar letal. Este un gaz folosit ca un gaz de luptă în primul sau al doilea război mondial.

În ultimul raport al Gărzii de Mediu au cerut închiderea completă a cinci celule din depozit, iar Agenția de Protecție a Mediului a dat o păsuire de doi ani de zile, ceea ce mie mi se pare nepermis”, spune Conel Zainea, deputat USR Ilfov.

Consultarea publică: Primar sector 1 vs. Iridex vs. cetățeni

Dan Tudorache, primar sector 1: “În iunie 2016, eram pe groapă împreună cu colegul meu, când ne alergau cei de la Iridex, de la pază. Am intrat cu un Jeep sus pe groapă, ne alergau efectiv.

În iulie, într-adevăr, a fost primul control de la Gardă (de Mediu). Ați început să remediați unele măsuri (referitor la Iridex). Cum spuneați și dumneavoastră, dar în continuare este acel miros pregnant.”

“Dacă ne uităm pe situația lor, totul arată perfect, ca într-un spital”, spune primarul Tudorache despre Iridex. “Dar nu e așa. Acum, nu spun dacă sunt măsluite acele date sau nu, dar cu siguranță ne vom implica și vom monta în acel loc stații, să monitorizăm noi.”

Urmează un dialog între primar și directorul tehnic de la Iridex, Sorin Matei:

Sorin Matei: “În primul rând, cu privire la ceea ce spune domnul primar Tudorache cu privire la faptul că va lupta în continuare la închiderea acestei gropi. Domnule primar, majoritatea celor de aici, sau dacă nu, o parte din ei…”

Dan Tudorache: “Dacă nu intrați în ilegalitate… Să intrați în legalitate! Deci să nu miroasă.”

Sorin Matei: “În momentul de față, suntem în legalitate.”

Dan Tudorache: “Nu sunteți în legalitate! Atâta timp cât miroase, nu sunteți în legalitate.”

Sorin Matei: “Lăsați-mă, vă rog, să termin. Dumneavoastră aveți la dispoziție contractul nostru de asociere cu PMB. În acel contract, la articolul 16, spune foarte clar, negru pe alb, că oricine poate cere, în baza unor dovezi că se afectează interesul național sau local, să ceară închiderea și sistarea… rezilierea acelui contract cu plata unor juste despăgubiri pentru operatori. Asta este problema, domnule primar…”

Dan Tudorache: Domnule, intrați în legalitate în primul rând. Și eu sunt locuitor al sectorului 1 și miroase. Nu pot deschide geamul seara.

Roxana Pandelea, locuitoare din comuna Chiajna

Roxana Pandelea: “Anul trecut, în iulie, am fost diagnosticată cu cancer limfatic. Copilul meu locuiește în aceeași casă cu mine. Am fost diagnosticată cu o tumoare în piept de 17 centimetri.

17 centimetri.

Sunt sigură că acest hidrogen sulfurat pe care eu îl inhalez împreună cu copilul meu, în fiecare noapte, între orele 11 și 5 dimineața, nu favorizează nici vindecarea mea, nici nu-mi dă garanția că nu va păți același lucru copilul meu.

Nu putem să mai trăim acolo, avem credit pe 30 de ani. Nu pot să mă mut, nu-mi permit asta. Nu pot să deschid geamul de frică. Mi-e teamă că ceea ce inhalez mă va omorâ.”

În 2016, primăria sectorului 1 a inițiat o petiție pentru închiderea gropii de gunoi Iridez. S-au strâns aproximativ 40 000 de semnături, potrivit primarului.

Primarul sectorului 1

Laura Ștefănuț: Care ar fi potențialele soluții din punctul de vedere al primăriei sectorului 1?

Dan Tudorache, primar sectorul 1: “Ca primărie, avem posibilitățile cam limitate, dar putem pune presiune pe cel care administrează firma și am făcut asta. Se vede o reală îmbunătățire într-un an de zile vis-a-vis de groapa Iridex. Dar în anumite intervale orare ale zilei, dă drumul la un gaz urât mirositor în zonă și automat cetățenii încă mai reclamă.”

Compania Iridex neagă că ar lansa controlat gaz. Într-un studiu din 2017 Direcția de Sănătate Publică spune că sursele pot fi:

  • Emisia de biogaz;
  • Bazinele de colectoare;
  • Stația de epurare.

“Așa a apărut Terra dei fuochi (Land of Fires) în Italia, cu foarte multe cazuri de cancer la copii, cu polițiști care, încercând să documenteze cazurile astea, s-au îmbolnăvit și au murit, cu preoți șantajați și amenințați de mafie, preoți care încercau să se opună acestor cazuri. Aș vrea să nu ajungem acolo” Bogdan Iancu, antropolog.

Bogdan Iancu

“După părerea mea, ar trebui regândit nu numai în București. Plecând de la cazul ăsta, am văzut că lucrurile se întâmplă cam peste tot în sudul României. Deci sunt mai multe orașe care trec prin experiența asta. Au apărut recent aceste finanțări europene, care au dus la apariția firmelor care se ocupă de energia verde reciclată din gunoaie”, spune Bogdan Iancu, antropolog și lector SNSPA.

“Lucrurile încep să semene cu cazul italian, acolo unde firme cu statut legal nu tocmai ok au descoperit ce frumos e să transformi banii negri în bani verzi.

Concret, au fost firme care au primit finanțări să recicleze și în loc să ridice temperatura până la care se distrugeau complet gunoaiele, ridicau temperatura până la jumătate ca să minimizeze costurile de energie și restul ajungea pe câmp.

Așa a apărut Terra dei fuochi (Land of Fires) în Italia cu foarte multe cazuri de cancer la copii; cu polițiști care, încercând să documenteze cazurile astea, s-au îmbolnăvit și au murit unii dintre ei; cu preoți șantajați și amenințați de mafie, preoți care încercau să se opună acestor cazuri. Aș vrea să nu ajungem acolo”, încheie Bogdan Iancu.

Primăria Municipiului București declară că este prioritară construirea unui incinerator de gunoaie în București, potrivit mai multor apariții media și a siteului PMB.

Experiența altor state și studiile de specialitate arată că arderea gunoaielor poate fi extrem de nocivă pentru populație și mediu (este recomandată reciclarea). Pentru materialul de față, PMB nu a oferit comentarii sau răspunsuri la solicitările de presă.

Update: La o zi după publicare, PMB a transmis un răspuns din care reiese că Garda de Mediu a obligat Iridex să monitorizeze constant emisiile și să transmită datele către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (APM)—nici primăria, nici APM nu au furnizat rezultatele monitorizărilor. Nu au fost însă implementate în zonă stațiile fixe de control anunțate de primarul general în septembrie 2016. Răspunsul integral aici.

Un material de Laura Ștefănuț

Montaj video: Laura Ștefănuț, Ana-Maria Staicu

Supervizor postproducție video: Dragoș Apetri

Au contribuit la filmare: Eduard Pârvu, Andrei Oană

Add comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Laura Ștefănuț