☞ #Trump ☞ #paradisepapers ☞ #revolutia fiscala

10 noiembrie,

Trump se întreabă de ce samuraii japonezi nu au doborât din zbor rachetele nord-coreene; iar Arabia Saudită urmează exemplul Chinei și Rusiei și își consolidează dictatura.

după Atacul din Texas urmează o nouă dezbatere despre arme, rasă și terorism. Panama Papers continuă cu Paradise Papers, protestele vechi continuă cu protestele noi; în ambele cazuri, temele principale rămân măsurile coaliției de la guvernare.

am făcut o incursiune în inima hărțuirii sexuale, peste ocean și în România și am discutat cu o activistă pentru drepturile femeilor ca să înțelegem mai bine care sunt consecințele și urmările legale ale mișcării #metoo.

revoluția începe prin cultură; la Cluj, Miki Braniște, directoarea festivalului Temps d’image, trage un semnal de alarmă: din princina problemelor de finanțare, cea de-a zecea ediție va fi și ultima. La București, Mihai Călin, actor al Teatrului Național vorbește împotriva cutumelor din sistemul în care lucrează.

de Gabriel Sandu, Iulia Popa

 


Președintele Donald Trump, împreună cu Shinzo Abe, Premierul Japonez, hrănind peștii în Palatul Akasaka din Tokyo | de Jim Watson/AFP/Getty Images

Trump merge în Asia

  • Donad Trump a început o călătorie de 13 zile prin Asia, în care va vizita oficial 5 țări: Japonia, Coreea de Sud, China, Vietnam și Filipine. Discuțiile cu oficialii asiatici se axează pe amenințarea nucleară a Coreei de Nord și comerțul internațional.
  • Primul stop din călătoria președintelui american a fost în Japonia, la baza militară Yokota din Tokyo, duminică dimineața. În discursul său, Trump nu a menționat în mod direct Phenianul, insistând asupra unor teme familiare despre succesul politicilor sale economice și lansarea unei noi relații comerciale cu Japonia.
  • Trump a criticat Japonia pentru practici comerciale neloiale și a spus că nu înțelege de ce o nație de „samurai“ nu a doborât din zbor rachetele pe care Coreea de Nord le-a lansat, înainte ca acestea să aterizeze în Oceanu Pacific. În ambele cazuri, acuzațiile președintelui american sunt nefondate. Altitudinea și viteza rachetelor ar fi făcut foarte dificilă distrugerea acestora în timpul zborului, în timp ce eșecul ar fi fost jenant pentru Japonia și ar fi încurajat Coreea de Nord. Oficialii Ministerului Apărării au confirmat acest lucru și au spus că au fost și probleme legale de clarificat.
  • În ceea ce privește raporturile comerciale neloiale pe care Trump le-a evocat, analiștii apreciază că o teorie de bază a schimburilor comerciale califică Japonia ca un actor corect în schimbul cu America. Insinuarea lui Trump cu privire la faptul că automobilele japoneze se vând mai bine pe piața americană decât mașinile americane în Japonia a fost dezmințită de analiști, care au comentat că este vorba în special de preferințele consumatorilor, nu practici comerciale neloiale.|Zeeshan Aleem / VOX
  • Donald Trump a făcut referire la japonezi ca la o nație de „samurai“, referire care este, în esență, un stereotip rasist. În presă s-a discutat ipoteza ca președintele american să fi făcut acest comentariu cu intenția unui compliment pentru patrimoniul cultural al Japoniei, însă exemple similare, precum o referire la Elveția ca la „o țară a ceasornicilor“, arată că formularea este cel puțin interpretabilă.| David Moye/ Huffpost
  • Președintele a folosit discursul său de duminică pentru a solicita construirea unei regiuni libere și deschise a Indo-Pacificului, o nouă abordare a Asiei care este probabil să fie văzută de China ca o provocare. „A free and open Indo-Pacific“ este o idee ce prevede ca Statele Unite ale Americii să consolideze legăturile cu alte trei democrații din regiune — Japonia, Australia și India ca un echilibru împotriva ascensiunii Chinei. |Julie Hirschfeld Davis / The New York Times

Hello Revoluția Fiscală, my old friend

  • În ciuda opoziției generale, atât din partea sindicatelor și a patronatelor, cât și a peste 20.000 de oameni care au protestat duminică seara în mai multe orașe din țară, Guvernul a aprobat modifi­ca­rea prin ordonanţă de ur­gen­ţă a Codului fiscal. „Revoluția fiscală“, așa cum a fost numit de opinia publică pachetul de modificări adus Codului Fiscal, este cea mai radicală măsură luată de la introducerea cotei uni­ce de impozitare de 16%, în 2005. Guvernul a încercat să minimalizeze amploarea schimbărilor și a mutat discursul pe avantajele implementării directivei europene privind evitarea reducerii artificiale a bazei de impozitare.|Ziarul Financiar
  • Schimbările fundamentale introduse de Ordonanță sunt:

– Impozitul pe venituri scade de la 16% la 10%. Prin această măsură, sunt reduse impozitele pentru veniturile din chirii, arendă, activități agricole, premii, precum și veniturile din activități independente. Scade impozitul și pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei, scădere aplicată pentru 250.000 de pensionari. În urma implementării noului impozit, Guvernul a calculat o creștere cu 7,1% a veniturilor la care se aplică acesta.

– Contribuțiile sociale se mută de la angajator la angajat. În momentul de față, salariul este impozitat cu 16%, contribuțiile angajatorului reprezintă 22,75% din totalul salariului brut, iar ale salariatului — 16,5%. De la 1 ianuarie 2018, contribuţiile angajatorului vor scădea la 2,25%, iar CAS plătite de salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. Rezultă o reducere a cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%.

– Cota de contribuție la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,7%.

– Implementarea unei taxe de solidaritate, adică o contribuţie asigurătoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, aplicată companiilor.

– Plafonul pentru microîntreprinderi se ridică la un milion de euro.

  • Jurnalistul Liviu Avram a făcut un comentariu legat de omiterea unor consecințe grave pe care modificarea Codului Fiscal le poate avea. Reducerea contribuțiilor la Pilonul II de pensii și creșterea la un milion de euro a cifrei de afaceri pentru care se plătește impozit de 1% pot duce, de fapt, la micșorarea pensiilor private și favorizarea fiscală a firmelor de încasat șpagă, precizează Avram în Adevărul.
  • Joi, 10 noiembrie, BNR a anunțat un curs mediu pentru euro de 4.62 lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat deprecierea leului prin faptul că „avem importuri mai mari decat exporturile, iar viteza de crestere a importurilor o depaseste pe cea a exporturilor“.|HotNews
  • Pe scurt, mișcarile din Codul Fiscal înseamnă mult zgomot pentru nimic, cât și vulnerabilizarea angajatului. Salariile în mână mai mult ca sigur nu vor crește, însă statul nu poate să garanteze că angajatorii nu vor specula situația pentru a scădea, de fapt, salariile nete.
  • Dacă simți nevoia unui mic haz de necaz cu gust, Laurențiu Dincă a făcut un scurt timeline al comunicării modificărilor fiscale.
| de Jonathan Ernst/Pool/Getty Images

House of Cards; varianta saudită

  • 11 dintre cei mai bogați și mai influenți oameni de afaceri și politicieni din Arabia Saudită au fost arestați în acest weekend, în urma unei anchete anticorupție anunțată sâmbătă pe postul național de televiziune arab, Al Arabiya. Printre personalitățile arestate figurează Walid al-Ibrahim, proprietarul influentei rețele arabe MBC, magnatul construcțiilor Bakr Bin Laden și miliardarul Saleh Kamal. Această campanie anticorupție intervine după alte măsuri ale prințul Mohammed bin Salman, precum decretul care autorizează femeile să conducă mașini, începand cu iunie 2018, și restrângerea puterilor poliției religioase.
  • Analiștii consideră că scopul acestei epurări a fost degajarea drumului tânărului prinț moștenitor, Mohammed bin Salman, eliminând orice opoziție față de proiectul său de reformă. Mohammed bin Salman este deja o figură extrem de importantă în Guvern, controlând Ministerul de Apărare și Ministerul de Securitate Internă al Arabiei Saudite. Bin Salman este văzut ca următorul în linie pentru tron, când tatăl său, regele Salman, va muri. | Hamza Hendawi/ ABC News
  • Mișcarea vine la câteva luni după ce se crede că prințul Mohammed bin Salman a orchestrat înlăturarea prințului Mohammed bin Nayefde de la Ministerul de Interne. Mohammed bin Nayef a servit ca prinț al coroanei până în luna iunie, când prințul Mohammed bin Salman a venit la putere. La doar 32 de ani, fiul preferat al regelui Salman a dobândit puteri statale nemaivăzute în cultura saudită, care valorifică experiența dată de vârstă. Analiștii apreciază că tânărul prinț s-a arătat impacientat să obțină puterea încă din 2015, când tatăl său, regele Salman, a preluat puterea la 79 de ani, înlocuindu-l astfel pe regele Abdullah. | Ben Hubbard/ New York Times
  • Nu este clar, însă, dacă puterea din ce în ce mai mare a lui Mohammed bin Salman este un lucru bun pentru Arabia Saudită ori pentru lume, pentru că implicațiile agendei prințului sunt bune pentru femei și pentru economie- dar periculoase pentru regiune. | Zack Beauchamp/ Vox
  • Efectele secundare ale acestei instabilități politice din regiune a cauzat o creștere a prețului petrolului cu peste 64 de dolari pe baril, ajungând la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani.
Președintele Xi Jinping la deschiderea celui de-al 19lea Congres Național al Partidului Comunist, în Beijing | de Ng Han Guan/Associated Press

Distopia China meets Black Mirror

  • În luna octombrie, Xi Jinping a deschis Congresul Partidului Comunist, de data aceasta ca liderul cel mai puternic al națiunii. Filosofia liderului chinez, numită „Gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului cu caracteristici chineze pentru o nouă eră“, a fost scrisă în Constituție, Xi dobândind astfel același statut ca și tatăl fondator al națiunii, Mao Zedong.
  • Xi Jinping a fost ales președinte al Partidului Comunist în 2012, inițial nefiind acceptat în partid din cauza tatălui său. | CNN
  • În ciuda poziției triumfătoare, Xi rămâne motivat de teama că guvernarea comunistă ar putea să se prăbușească în China, așa cum a făcut-o în Uniunea Sovietică, cu excepția cazului în care partidul menține un control ferm asupra unei societăți din ce în ce mai bogate și mai diversificate, care are acum peste o treime din miliardarii lumii. Pentru a face acest lucru, el și-a înăsprit controlul asupra posibilelor centre de putere concurente, inclusiv internetul, armata și alte puteri ale statului. „Guvernul, militarii, societatea și școlile, nordul, sudul, estul și vestul — partidul este liderul tuturor“ a declarat liderul chinez. | Chris Buckley / The New York Times
  • Un alt plan al Chinei care dă fiori chiar și iubitorilor de distopii science-fiction din viitor este implementarea graduală până în 2020 a unui plan guvernamental care decide cine sunt cetățenii care „merită“ credite, servicii medicale mai de calitate sau chiar dreptul de a călători. Guvernul chinez își propune să ofere note cetățenilor săi în funcție de aderența la sistem, postările pe Facebook și chiar „atitudinea“ față de sistem a prietenilor virtuali. O parte a acestui plan este deja pus în aplicare în anumite regiuni, iar măsuri precum afișarea portretelor cetățenilor „obraznici“ în intersecțiile mari din China nu este deloc un lucru neobișnuit. Puteți citi pe larg într-un articol excelent scris de Rachel Botsman pentru Wired.
de Platon/Trunk ARCHIVE

Putin 4ever

  • Într-un articol recent, publicația The Economist analizează statutul lui Vladimir Putin în contextul actual, după 17 ani de la primul mandat ca președinte al Federației Ruse și a 100 de ani de la Revoluția Rusă. Vladimir Putin este aproape de a atinge apogeul puterii, apropiindu-se de ultimul mandat legal ca președinte al Rusiei, caștigat foarte probabil la alegerile din 2018. Putin este văzut adesea, de lumea occidentală, ca fiind cel mai puternic și influent lider al Rusiei, după Stalin. | Phil Black / CNN
  • De când a trecut împotriva oligarhilor, în 2001, a preluat controlul asupra mass-mediei și a giganților de petrol și gaze, tot accesul la putere și bani făcându-se prin intermediul lui. Încrederea rușilor în Putin este de 80%, în contrast, de exemplu, cu cea a americanilor în Trump care abia atinge jumătate din acest scor. Asemănările dintre Putin și un țar veritabil sunt evidente: de la dilema modernizării Rusiei sau menținerea opoziției față de Occident, la consolidarea puterii prin conflicte militare și abuzuri ale drepturilor omului, restrângerea libertății presei sau chiar uciderea jurnaliștilor.
  • O investigație jurnalitică excelentă realizată de reporterii Buzzfeed pe durata a doi ani, arată modurile inventive în care și-a lichidat Putin de-a lungul timpului oponenții din țară. Reportajele arată cum au fost orchestrate aceste crime chiar în Statele Unite ale Americii sau în Marea Britanie, cât și incompetența acestor țări de a gestiona interferența rusească. Puteți să citiți prima parte a investigației aici.
  • În ceea ce privește consolidarea controlului în țară, Kremlinul a mizat pe promovarea tradiției și religiei ortodoxe și suprimarea opoziției politice liberale, inclusiv a Ong-urilor feministe sau care apărau drepturile minorităților sexuale.
  • Având în vedere că Putin beneficiază de o putere excepțională în Rusia, este interesant de urmărit ce se va întâmpla în momentul invitabilei lui succesiuni. Într-o țară care nu a experimentat mecanismele unei democrații reale, este greu de crezut că un nou venit va avea o legitimitate reală dată de vot, iar instabilitatea dată de schimbarea de regim ar putea fi destabilizatoare pentru toată lumea. | The Economist
| de Todd Heisler/The New York Times

Atacul din Texas; mulți morți nevinovați și o nouă dezbatere

  • 26 de persoane au murit duminică, în urma unui atac armat în Texas. Un bărbat a deschis focul în biserica Baptistă din micul oraș Sutherland Springs, ucigând astfel 4% din populația locului. Printre victimele masacrului se numără 8 membri ai aceleiași familii, din trei generații diferite. | German Lopez and Karen Turner / Vox
  • Atacatorul în vârstă de 26 de ani, Devin Patrick Kelley, a fost membru al Forțelor Aeriene americane, fiind demis din funcția de caporal pentru violențe conjugale.
  • Forțele Aeriene au recunoscut, luni, că nu au reușit să introducă problemele de violență domestică ale bărbatului într-o bază de date federală, care l-ar fi putut împedica să cumpere arma atacului. | The New York Times
  • Atacul armat din Texas vine la doar o lună după cel din Las Vegas, care a fost cel mai sângeros din istoria modernă a Americii. Parlamentarii democrați, inclusiv senatorul din Connecticut, Chris Murphy, au făcut declarații prin care solicită Congresului să ia măsuri cu legile privind controlul armelor. Donald Trump a acuzat problemele de sănătate mintală ale atacatorului și a spus că nu consideră masacrul o problemă a controlului armelor.
  • Atacul din Texas a deschis o nouă dezbatere despre războiul rasial din Statele Unite. În vreme ce atacul din New York, unde un uzbekistanez de 29 de ani a omorât 8 pietoni, a fost catalogat direct drept terorist, nu același cuvânt a fost folosit în cazul ultimelor atentate făcute de albi. Dezbaterea este delicată și scoate la iveală tensiuni vechi rasiale, dar și neclarități despre ceea ce înțelegem din punct de vedere legal prin termenul de „terorism“. | Doug Criss / CNN
  • O analiaza a modului în care au fost catalogate de media mainstream atacurile ultimelor luni, arată că până și publicații considerate progresiste s-au dovedit biased atunci când a venit vorba de terminologia pe care au folosit-o. În concluzie, atunci când se vorbește de atacatori de culoare, nu pare să mai intereseze pe nimeni dacă indivizii respectivi au „probleme psihice“ sau nu. | Michael Harriot / TheRoot

Paradise Papers; povestea continuă

  • Investigația Panama Papers continuă cu o nouă scurgere de informații făcute publice de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și obținute de ziarul german Suddeutsche Zeitung.
  • Documentele se concentrează pe firma de avocatură Bermuda Appleby, cu o istorie de 119 ani, care administrează companiile blue chip și oamenii foarte bogați. Appleby ajută clienții să își reducă povara fiscală și înființează trusturi offshore uriașe care, în unele cazuri, dețin miliarde de dolari. | Michael Forsythe / The New York Times
  • Peste 13 milioane de documente demască legături dintre Rusia și miliardari din anturajul președintelui american Donald Trump, afacerile secrete ale apropiaților primului ministru Canadian, Justin Trudeau, interesele offshore ale reginei Angliei, dar și ale altor peste 120 politicieni din întreaga lume. Cel puțin 12 consilieri, membri de cabinet și finanțatori importanți ai lui Donald Trump apar în documentele secrete.
  • Ministrul american al Comerțului, Wilbur Ross, a păstrat parți sociale într-o societate de transport maritim care are legaturi strânse de afaceri cu un oligarh rus vizat de sancțiuni americane și un ginere al lui Vladimir Putin. Șeful Departamentului Comerțului și-a redus participarea personală în această societate, Navigator Holdings, atunci când a devenit ministru, în februarie, dar controlează în continuare, prin intermediul unor societăti offshore, 31%.
  • Regina Elisabeta a II-a a investit milioane de dolari în companii ce oferă servicii medicale și credite pentru nevoi personale, arată documentele Appleby. Fișierele companiei mai arată că, din 2007, fondul de investiții al reginei a vărsat bani într-o companie din insulele Cayman care i-a investit, la rândul ei, într-o afacere ce vindea britanicilor produse în rate cu o dobândă de până la 99,9 la sută.
  • În spatele investițiilor milionarului Yuri Milner în Facebook și Twitter au fost sute de milioane de dolari de la Kremlin. Investiția în Twitter a fost susținută de VTB, o bancă rusă de stat folosită de multe ori pentru tranzacții strategice, iar un mare investitor în afacerea cu Facebook a lui Milner a primit finanțare de la Gazprom Investholding, o altă instituție financiară controlată de guvern, potrivit documentelor.
  • Întreaga investigație aici: Pușculițele magnaților din paradisurile fiscale.
prima trecere de pietoni 3D din România, realizată de elevii Liceului de Artă „Margareta Sterian“, din Buzău

Incursiune în inima hărțuirii sexuale, peste ocean și în România

  • Campania #metoo a pornit de la scandalul în care regizorul american Harvey Weinstein a fost acuzat de peste 60 de femei de hărțuire, agresiune sexuală și chiar viol. Actrița Alyssa Milano a avut inițiativa ca orice femeie care a trăit experiențe de harțuire sau agresiune sexuală să iși spună povestea printr-o postare însoțită de hastag-ul #metoo.
  • Milano a declarat ulterior că hashtag-ul #metoo nu a fost ideea ei, ci a fost folosit pentru prima dată într-o campanie din 2006 pe rețeaua MySpace de către activista Tarana Burke, care și-a dorit să creeze empatie pentru femeile abuzate sexual, în special pentru cele de culoare din comunități defavorizate.
  • În Romania, campania #metoo a declanșat acuzații la adresa lui Călin Ionescu, Group Creative Director al grupului de publicitate Centrade — Cheil, cunoscut sub numele de scenă RIMARU de la trupa de hip-hop RACLA.
  • Viralizându-se în toată lumea, campania a avut și primele efecte. La o lună după apariția #metoo, noi acuzații despre bărbați influenți care abuzează de puterea lor continuă să ocupe atenția publică. Ministrul britanic al Apărării, directorul știrilor de la NPR, directorul Studiourilor Amazon, sunt doar câțiva dintre bărbații acuzați în urma campaniei #metoo.
  • Și actorul Kevin Spacey a șocat opinia publică atunci când a ieșit la iveală că a profitat de poziția lui de putere ca să hărțuiască diverși băieți, unii dintre ei minori. Actorul a încercat o mișcare de PR prin care a vrut să deturneze atenția de la acuzațiile care i se aduc și a anunțat că este gay, însă gestul a fost condamnat unanim în presa americană. Între timp, Spacey a fost concediat de agenția care îl reprezenta, iar Netflix a anunțat că va continua filmările ultimului sezon House of Cards fără acesta.

Viața după #metoo

  • O consecință a campaniei #metoo este, așadar, evidentă: conștientizarea asupra hărțuirii pe care a adus-o prin mediul virtual. Există, însă, și consecințe de ordin legal în urma campaniei?
  • În America, actuali și foști parlamentari au organizat o campanie de strângere de semnături pentru o scrisoare prin care cer liderilor Congresului să reformeze politicile de harțuire si agresiune sexuală inadecvate.
  • Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în România în urma campaniei și dacă există repercursiuni legale, am vorbit cu Andreea Braga, de la centrul Filia. Am aflat de la ea că nu există o modificare legislativă în strânsă legătură cu apariția campaniei #metoo, dar s-au fundamentat acțiuni deja existente. Odată cu campania, a apărut o întreagă dezbatere legată de ce este și ce nu este hărțuirea sexuală, deci, așa cum mi-a spus și Andreea Braga, avem o problemă, în primul rând, cu definirea hărțuirii sexuale din punct de vedere legislativ. O inițiativă pentru introducerea unei definiții clare a hărțuirii sexuale exista înainte de mișcarea #metoo, din partea deputatei Oana Bîzgan-Gayral.
  • E clar că nu a fost o problemă suficient de importantă pentru legiuitor, astfel încât să creeze un context, un cadru legislativ funcțional, care să ofere siguranță femeilor sau care să sancționeze în orice formă aceste forme de violență“, a mai precizat Braga pentru Brrlog.
| de Adi Tudose / Scena9

Mihai Călin; despre atmosfera dictatorială din TNB

  • Mihai Călin a dat interviu pentru Scena9 în care a vorbit despre probleme vechi existente în Teatrul Național București și care îl vizează pe actualul director al instituției, Ion Caramitru. De la avertismente date actorilor care chestionează poziția de putere, la umilințe ale angajaților în turneu, la renovări prost executate ale clădirii teatrului pe miliarde din bani publici și până la firma apărută peste noapte care comisiona biletele TNB cu sume deplasate, interviul cu Mihai Călin face un portret dur al lumii teatrale bolnave, a cărei remediere este întârziate de tăcerea complice a breslei.
  • Mihai Călin: „Direcția nu voia să ne ducă cu autocarul teatrului în oraș, pentru că „nu sunt bani“ și să mergem cu taxiul sau cu autobuzul. Au fost mai mulți care au vrut să meargă în Salonic, s-au strâns vreo 20 de oameni din echipa tehnică și actori, și a dat fiecare câte un euro și au cumpărat motorină de 20 de euro pentru autocarul teatrului. Autocarul teatrului e nou, a costat vreo 350.000 de euro. Toaleta autocarului era închisă, pentru că se face curățare chimică și asta costă. Așa că a trebuit să ne oprim pe autostradă, să facem la gard. Ne-au dat jumătate de diurnă, pentru că grecii ne-au dat mâncarea: mazăre cu cartofi, macaroane cu bulion… Și Caramitru mânca macaroanele alea ostentativ și zicea: „Ce are?! Macaroane! Dacă eu pot să mănânc, puteți să mâncați și voi!Inițial voiau să ne ducă fără diurnă, pentru că grecii au dat masa. Sunt gesturi mici care arată cât preț pune direcția teatrului pe angajați. Sunt lucruri care sapă.

Ultimul weekend de Temps d’image la Cluj

  • Weekend-ul acesta urmează să se încheie festivalul Temps d’image de la Cluj, care, așa cum au anunțat organizatorii, datorită greutăților întâmpinate la finanțare, va fi și ultima ediție. Timp de două săptămâni, Temps d’image a reunit în Ardeal artiști performativi de la noi și din străinătate, dezbateri, spectacole de teatru, filme și expoziții. Ajuns la a zecea ediție, sub motto-ul „Discurs și realitate“, festivalul însumează eforturile de pe durata unui an întreg ale organizatorilor de a convinge autoritățile locale și sponsorii că merită să investească în artă și cultură. Miki Braniște, unul dintre organizatorii și curatorii festivalului, a vorbit pentru Brrlog despre ediția curentă și despre cum se simte să abandoneze proiectul de care s-a ocupat în ultimii zece ani.
  • Miki Braniște: „Îmi doresc ca alți operatori culturali să nu treacă prin acest stres de a nu cunoaște bugetul final al evenimentului decât cu 2–3 săptămâni înainte. Dacă bine îmi aduc aminte, din 2008 suntem cam în aceeași situație, de fiecare dată totul se face riscând mult. După 10 ediții consider că bugetul nu mai poate fi înlocuit cu entuziasmul și energia oamenilor care fac posibil festivalul. Prin faptul că aceasta este ultima ediție, doresc să atrag un semnal de alarmă față de problema sistemică cu care se confruntă operatorii culturali care au ajuns la un nivel de profesionalizare remarcat de-a lungul timpului și au nevoie de fonduri structurale care să le permită să dezvolte în continuare.

Citește materialul complet pe Brrlog

  • Puteți consulta aici programul de filme, spectacole și concerte. Dacă vă aflați în Cluj, grăbiți-vă să cumpărați bilete, pentru că se vând ca pâinea caldă.

Add comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Redactie

Brrlog este o publicație de jurnalism explicativ și satiră culturală. Sau jurnalism cultural și satiră explicativă, încă nu e clar.