☞ Dispariția ultimului rege al României  ☞ Protest în parlament

☞ Tragedie în Yemen

8 decembrie 2017

A murit ultimul rege al României; Yemenul este la un pas de foamete și în mijlocul unui război civil pe care lumea pare că-l ignoră; palestinienii au pierdut bătălia diplomatică a Ierusalimului: Trump a recunoscut orașul drept capitala Israelului, ceea ce a dus la critici, proteste de masă și a accentuat grav tensiunile dintre cele două țări;

TIME a oferit titlul de Persoana Anului  tuturor celor care au făcut publice în 2017 experiențele de hărțuire sexuală prin care au trecut și au declanșat campania #metoo; Firea se gândește să scoată pe tușă din capitală UBER și Taxify; înjurături grave din partea PSD și protest de la USR în ședința parlamentară de miercuri pe tema legilor din justiție; expoziție Lea Rasovszky la galeria Mobius despre frumusețea singurătății;

În Lynx-ul de astăzi avem un text exclusiv scris de Alex Tocilescu.
de Gabriel Sandu și Iulia Popa


| regele Mihai I, 1940, poză de Ullstein Bild/Getty

A murit ultimul rege al României

    • Regele Mihai I a decedat la vârsta de 96 de ani, în Elveția, după mai multe săptămâni în care starea sa de sănătate a fost una gravă. Membrul Casei Regale Hohenzollern era unul dintre ultimii supravieţuitori ai monarhiilor Europei din perioada interbelică şi postbelică, el conducând România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În presa internațională, regele Mihai I a fost numit „un luptător împotriva nazismului şi comunismului“ și „un bărbat discret“, iar destinul său a fost relatat și analizat de publicații precum The New York Times, Le Figaro, The Guardian sau The Washington Post. | Mediafax

 

    • Născut pe 25 octombrie 1921, regele Mihai I a condus România în decursul a două perioade, una între 1927 și 1930, iar cealaltă între 1940 și 1947. În prima perioadă de domnie, Mihai a preluat tronul la vârsta de doar 5 ani, după ce tatăl său – regele Carol al II – renunțase la conducerea țării și plecase în străinătate, iar bunicul său – regele Ferdinand – murise. Atribuțiile regelui minor au fost îndeplinite de o regență în scurta perioadă de 3 ani în care Mihai a fost cel mai tânăr rege al Europei. Întorcându-se în România în 1930, regele Carol al II-lea l-a detronat pe fiul său și a exilat-o pe Elena, mama pe care tânărul Mihai a putut să o vadă de câteva ori pe an, vizitând-o în Florența. În 1940, la un an după începerea celui de-al Doilea Război Mondial, regele Carol al II-lea fost obligat să abdice de către noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, iar tronul i-a revenit pentru a doua oară lui Mihai, însă fără a avea putere de decizie reală în stat, fiind supravegheat de serviciile de informații. În 1944, regele Mihai a făcut una dintre cele mai curajoase mișcări ale sale, declanșând o lovitură de stat prin care Antonescu a fost arestat, iar România a trecut de partea Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial. Însă încercarea lui Mihai de a scăpa de naziști a fost o mică victorie înaintea marii dezamăgiri care urma să vină pentru tânărul monarh. În același an, Churchill și Stalin au făcut o înțelegere prin care Uniunea Sovietică primea puterea de influență asupra României. A urmat apoi menținerea trupele sovietice pe teritoriul țării și înlăturarea politicienilor de la conducere, în scopul impunerii noului sistem sovietic. În tot acest timp, regele Mihai a reprezentat opoziția față de noul guvern instalat cu Petru Groza la conducere, refuzând să semneze decretele guvernului și cerând constant ajutor din partea Washingtonului și a Londrei. Ajutorul nu a venit, iar în decembrie 1947, întorcându-se în România, regele Mihai a fost obligat să abdice. Astfel, regele Mihai I a părăsit România împreună cu mama sa, trăind în exil mai bine de 4 decenii. După Revoluția din 1989, regele a întâmpinat restricții și din partea regimului Ion Iliescu, abia în 1992 reușind să se întoarcă în România. În 1997 și-a primit înapoi cetățenia română, iar în 2001 i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți. Regele Mihai I a avut 5 copii și a fost căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma. Mihai a dezmoștenit-o pe fiica sa Irina, în 2014, și pe nepotul său, Nicolae, în 2015. În 2015, regele li s-a adresat românilor care protestau după tragedia Colectiv printr-o scrisoare în care spune că „Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un <<mâine>>“. | The Guardian

 

    • Printre reacțiile cele mai așteptate după moartea regelui Mihai a fost cea a ambasadei Rusiei în România: mesajul diplomației ruse a făcut trimitere la un eveniment din 2005, când regele Mihai a fost invitat de Vladimir Putin în Rusia și l-a prezentat ca fiind o evidență a relațiile bune dintre monarh și Federație. O reacție comentată a fost și cea a primarului general al Bucureștiului, Gabriela Firea, care propune ca Piața Victoriei să fie redenumită după ultimul rege al României.

 

  • După moartea regelui Mihai I, principesa Margareta primește titlul de regină, potrivit unui comunicat al Casei Regale. Trupul monarhului va sosi în România pe 13 decembrie, zilele de 14, 15 și 16 decembrie fiind declarate de doliu național. Funerariile vor avea loc pe 16 decembrie, în București. Traseul parcurs de Cortegiul Funerar va începe în Piața Palatului Regal, se va opri pentru slujba de înmormântare la Catedrala Patriarhală  la ora 12.30, unde presa și publicul nu vor avea acces și va continua după-amiază până la Curtea de Argeș. | DIGI 24

 

| poză de Octav Ganea/ INQUAM PHOTOS

Justiția, sub asediu parlamentar

    • Miercuri, în ședința parlamentară privind Legea 303/2004 a statutului judecătorilor şi procurorilor, dezbaterile au escaladat în scandal și jigniri la adresa opoziției, din partea PSD, în timp ce parlamentarii USR au protestat și au filmat live pe Facebook evenimentele. Ședința a fost condusă de Gabriel Vlase de la PSD, în locul lui Liviu Dragnea, care le-a tăiat microfonul de mai multe ori vorbitorilor. După ce opoziția a cerut în repetate rânduri prelungirea programului de lucru astfel încât să poată fi susținute și dezbătute toate amendamentele cuprinse în raportul întocmit de Comisia Iordache, iar majoritatea PSD-ALDE a respins propunerea, parlamentarii USR au urcat la prezidiu cu pancarte pe care scria „Hoții“. Deputatul USR Stelian Ion a folosit o portavoce pentru a citi, de la tribună, amendamente din raportul Comisiei Iordache. Din bănci, parlamentarii PSD  au fluierat și i-au înjurat pe vorbitori, în timp ce unul dintre ei a fost surprins jucând Candy Crush pe telefonul mobil. | Stirile PROTV

 

    • Unul dintre incidentele ședinței a fost schimbul de replici dintre deputata USR Cosette Chichirău și senatorul Șerban Nicolae, atunci când deputata l-a filmat live pe Facebook în timpul protestului USR de la tribună, fiind nemulțumită de faptul că i-a fost tăiat microfonul la  în timp ce spunea „Sunteţi nişte hoţi… Care este urgenţa?! Să vă scăpaţi hoţii?! Nu va ajunge cât aţi furat destul?! Sunteţi nişte hoţi. Veţi deveni complici la hoţie şi veţi plăti pentru asta“. Cosette Chichirău s-a apropiat de Nicolae, spunând „hoții sunt în fruntea Parlamentului“, iar răspunsul lui a fost „penală este mama care v-a făcut așa nesimțită“. Discuția a devenit un schimb de replici dure, în care senatorul PSD a jignit-o în mod repetat pe Cosette Chichirău. | DIGI24

 

    • Ședința s-a încheiat după 12 ore, cu concluzia că „votul final va fi stabilit într-o şedinţă ul
      terioară de Birou Permanent“, pentru că majoritatea PSD-istă a plecat de la vot. | DIGI 24

 

  • În timpul ședinței, în fața Parlamentului au protestat câteva sute de persoane împotriva modificărilor legilor justiției. Deputații USR au fost întâmpinați cu aplauze de către protestatari și au ținut să clarifice presei că nu au organizat ei manifestația, cu aluzie la meeting-urile PSD-iste care urmau să aibă loc în acest weekend, însă au fost anulate datorită morții regelui Mihai. | HotNews

 

| poză via DPA/PA Images

Tragedia din Yemen

    • Fostul președinte al Yemenului, Ali Abdullah Saleh, a fost ucis într-o ambuscadă în orașul Sanaa, epicentrul tensiunilor stradale dintre rebelii Houthi și forțele fostului președinte. Saleh a fost ucis de rebelii Houthi în timp ce încerca să ajungă în orașul său natal, Sanhan, după mai multe zile de lupte ce au omorât peste 100 de oameni și au lăsat 2 spitale fără resurse în cel mai mare oraș din Yemen. Luptele s-au intensificat sâmbătă, după ce Saleh a anunțat că ar fi dispus să poarte negocieri cu alianța saudită în schimbul încetării atacului și al ridicării blocadei economice totale impuse de saudiți în noiembrie. Alianța saudită a impus  blocada  asupra Yemenului după ce rebelii Houthi au lansat o rachetă balistică spre capitala Arabiei Saudite, Riyadh. Reacția Arabiei Saudite  a fost rapidă și radicală: au declarat lansarea rachetei un act de război din partea Iranului, care sponsorizează rebelii Houthi cu arme și consiliere. Națiunile Unite au condamnat blocada totală, atrăgând atenția asupra catastrofei pe care o poate declanșa.  Arabia Saudită a ridicat parțial blocada, după presiuni din partea organizațiilor umanitare și ale unor lideri precum Theresa May, însă a fost prea puțin pentru ca forțele umanitare să poată interveni efectiv în regiune. | BBC

 

    • Conflictul armat din Yemen a început în 2015, atunci când forțele saudite și aliații lor au lansat o intervenție militară împotriva rebelilor Houthi și a suporterilor lui Saleh. Totul a pornit în 2014, atunci când Ali Abdullah Saleh a format o alianță cu gruparea Houthi pentru a prelua puterea în Yemen. La începutul anului 2015, alianța l-a îndepărtat pe Hadi, președinte al Yemenului din 2011, forțându-l să fugă în străinătate. Hadi a fugit în Arabia Saudită, unde trăiește și acum. Însă în conflictul din Iran sunt implicate și Statele Unite ale Americii, care susțin coaliția saudită cu suport logistic, iar în octombrie s-au implicat în mod direct în războiul civil, bombardând 3 puncte de control ale rebelilor Houthi. | Al Jazeera

 

  • Ce înseamnă practic acest conflict pentru Yemen și cetățenii acestei țări? Dacă ne uităm la datele Națiunilor Unite, Yemenul reprezintă teritoriul de desfășurare al celei mai mari crize umanitare din lume, cu peste 6 milioane de oameni care se află în stare de foamete severă, din cauza blocadei impuse de coaliția saudită. Potrivit unui coordonator al forțelor umanitare ale Națiunilor Unite din Sanaa, străzile orașului au devenit câmpuri de luptă, iar oamenii sunt blocați în locuințe, fără acces la hrană, apă potabilă sau asistență medicală.  Un bilanț al Națiunilor Unite arată peste 8.600 de morți și peste 49.000 de răniți de la începerea conflictului, în 2015. Pe lângă războiul propriu-zis, Yemenul se confruntă și cu cea mai mare epidemie de holeră din istoria recentă. Până acum, 900.000 de oameni au fost infectați, dintre care 1.200 de copii au murit, iar Crucea Roșie a prezis că pănâ la finalul anului 2017 holera va afecta peste un milion de oameni în Yemen. Kristine Beckerle, cercetătoare la Human Rights Watch, a spus că „Sincer, nu știu cum să descriu în cuvinte cât de disperată este situația în Yemen“. | Zeeshan Aleem/ VOX

 

| poză via AFP

Trump recunoaște Ierusalimul drept capitala Israelului

    • Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite ale Americii recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului și că va începe procesul de mutare a ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Președintele Americii nu a numit, însă, Ierusalimul capitala nedivizată a Israelului, sugerând că dezbaterile dintre Palestina și Israel pot continua, cu susținere din partea SUA.  Trump i-a înștiințat oficial în legătură cu intenția sa, marți,  pe liderul palestinian Mahmoud Abbas și pe prințul Abdullah II al Iordaniei, prin intermediul unor apeluri telefonice. Mutarea ambasadei SUA la Ierusalim a fost una dintre promisiunile electorale ale lui Trump din campania de anul trecut,așa cum a fost și în planurile altor lideri americani dinaintea lui Trump. Însă toți președinții anteriori au prelungit mutarea ambasadei prin multiple derogări, în contexul conflictului dintre Israel și Palestina, conflict în care dezbaterile privind statutul orașului Ierusalim sunt un subiect central și foarte delicat. Ierusalimul este considerat de ambele părți ale conflictului capitală, Israelul  considerându-l capitală de la războiul din Orientul Mijlociu din 1967, atunci când a ocupat teritoriul deținut anterior de Iordania, iar palestinienii văzând partea de est a orașului capitala viitorului lor stat. Statutul Ierusalimului este dezbătut în discuțiile din cadrul acordurilor de pace dintre Israel și Palestina încă din anul 1993, însă procesul este unul foarte dificil. De ce?  Pentru că Ierusalimul reunește situri religioase sacre pentru Islam, Creștinism și Iudaism, cu o concentrare mai mare în Ierusalimul de Est. În momentul acesta, suveranitatea Israelului asupra Ierusalimului nu este recunoscută niciunde internațional, toate ambasadele statelor fiind în Tel Aviv. Cum Trump a început procedurile de mutare, SUA va fi primul stat cu ambasada în Ierusalim. | Al Jazeera

 

    • Privind problema legal, ambasada Americii ar trebui să fie în Ierusalimul de Vest, nu în Tel Aviv. Însă Israelul consideră întregul oraș ca fiind capitala sa, iar prin recunoașterea  Ierusalimulului drept capitală de către Donald Trump, Israelul va considera validă suveranitatea asupra întregului oraș, nu doar asupra părții de vest. Dar dacă Trump ar fi recunoscut doar partea de Vest ca sediu al ambasadei, Israelul ar fi putut interpreta lucrul acesta ca o înstrăinare a părții de Est.  În felul acesta, oricare ar fi fost declarația lui Trump, aceasta ar fi  îngreunat procesul de pace dintre Israel și palestinieni, care oricum este unul lent. | Aaron David Miller/ CNN

 

    • Reacțiile internaționale au fost în unanimitate negative față de intenția lui Trump de a valida statutul de capitală a Ierusalimului  fără un acord între Israel și Palestina. Mahmoud Abbas l-a avertizat pe Trump în legătură cu efectele asupra stabilității regiunii și a lumii pe care intenția lui le-ar putea avea, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că este îngrijorat și că această  decizie  nu ar trebui luată înaintea unor negocieri dintre cele două state vizate. Recep Tayyip Erdogan a spus că Ierusalimul este o „linie roșie“ pentru musulmani și că Turcia ar „putea merge până la tăierea legăturilor diplomatice cu Israelul în legătură cu această chestiune“, iar Papa Francis a spus că „Ierusalimul este un oraș sacru pentru evrei, creștini și  musulmani“ și că nu poate rămâne tăcut în această privință. Iordania, Arabia Saudită, Uniunea Europeană și Liga Arabă și-au exprimat și ele îngrijorarea asupra intențiilor lui Trump. | BBC

 

    • După anunțul de miercuri, sute de persoane au protestat în fața ambasadei SUA din Istanbul, iar reacțiile din partea Franței și a Palestinei au fost imediate, catalogând demersul liderului de la Casa Albă ca fiind una „regretabilă“ și „prostească“. Mahmoud Abbas a declarat imediat după anunțul lui Trump că decizia luată va conduce palestinienii și israelienii în „războaie care nu se vor mai termina niciodată“. | CNN

 

  • Gruparea Islamistă Hamas le-a cerut palestinienilor să abandoneze eforturile de pace și să lanseze o nouă revoltă împotriva Israelului, în contextul anunţului lui Trump. Între timp, sute de palestinieni protestează pe străzile Betleemului, iar la gardul de frontieră dintre Gaza și Israel, alte zeci de persoane s-au adunat și aruncă cu pietre către soldații israelieni. Protestele au devenit violente între cele două parți, în Betleem folosindu-se gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. | Al Jazeera

 

| poză via Facebook

UBER și Taxify ar putea fi interzise în București

    • Primarul General al capitalei, Gabriela Firea a declarat luni, după o întâlnire cu  reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România, că în București vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează în prevederile legale. Reprezentanții taximetriștilor din București s-au plâns de „concurenţa neloială practicată prin sistemele de aplicaţii online ce oferă servicii ilegale de taximetrie“, UBER și Taxify fiind companiile private vizate de transportatori. Nemulțumiri față de serviciul de transport UBER au existat de mai mult timp în rândul taximetriștilor din București, în noiembrie fiind organizat un protest în Piața Victoriei la care au participat câteva sute de taxiuri și microbuze.

 

    • Noul regulament vizează și implementarea unor aplicații online de rezervări, curse și plată, realizate în parteneriat cu structurile de taximetrie recunoscute, precum și obligația taximetriștilor de a avea o ținută civilizată, un limbaj adecvat și mașini curate. | DIGI 24

 

    • Răspunsul companiei UBER la intenția primarului general a fost o invitație la dialog „despre viitorul industriei de transport împreună cu municipalitatea şi cu alţi actori din industrie pentru a face ceea ce este cel mai bine pentru consumatori şi pentru oraş“. În comunicatul de presă de luni seara, UBER mai precizează că  „peste 350.000 de bucureşteni se bazează pe Uber pentru drumurile zilnice şi mii de şoferi parteneri fac un venit în plus, prin intermediul aplicaţiei şi contribuie la bugetul public“, 100 de parteneri UBER contribuind cu aproximativ 320.000 de lei taxe la bugetul de stat anul trecut.  | DIGI24

 

  • În sfera politică, președintele PNL București, Cristian Bușoi, a decalarat că „Singurul motiv real al deciziei primarului este un lobby puternic, mulţi bani şi beneficii câştigate de un grup de interese apropiat primarului general“. Și deputatul PNL Pavel Popescu a criticat decizia Gabrielei Firea, spunând că „prin această atitudine, primarul Firea vrea să ne întoarcă în comunism, când exista un dispecerat unic pentru toată lumea“. El i-a cerut public Gabrielei Firea să spună dacă ea sau soțul său au legături cu firme de taximetrie din București, deoarece mai mulți „taximetrişti mi-au spus acest lucru în ultimul an, de când locuiesc în Bucureşti“. | Stirile PROTV

Bonus Victory: Asociația APADOR-CH a obținut “manualul de bune practici” în interacțiunea cu poliția, după doi ani de presiuni și câteva procese.

Câteva exemple:

– Trebuie să mă legitimez chiar dacă poliţistul nu se legitimează? Da, polițistul se legitimează numai în caz de nevoie. Totuși, polițistul trebuie să se prezinte (pagina 5)

– Are voie să mă percheziţioneze chiar dacă n-am făcut nimic? Da, dacă refuzați să vă legitimați, polițistul poate să vă percheziționeze (vedeți cum în paginile 8-10)

– Mă poate duce la secție chiar dacă am buletinul la mine? Da, dacă totuși polițistul nu v-a putut stabili identitatea (pagina 6)

– Are voie să-mi percheziționeze mașina pe motiv de „control de rutină”? Nu, dar… (paginile 10-11)

Citește mai multe aici.

| poză via TIME

Toate femeile care nu au mai tăcut

    • „The Silence Breakers“ au primit titlul de Persoana Anului de la publicația americană TIME. Persoana anului este o ediție specială anuală în care revista prezintă profilul unei persoane, unui grup sau unei idei care  „în bine sau rău… a influențat cel mai mult evenimentele anului“. „The Silence Breakers“ sunt femeile și bărbații care au făcut publice acuzații de abuz și hărțuire sexuală anul acesta, ducând campania #metoo la scară globală. Publicația a precizat că acești Silence Breakers „au declanșat o revoluție a refuzului, acumulând din ce în ce mai multă putere pe zi ce trece, iar numai în ultimele două luni furia lor colectivă a determinat rezultate imediate și șocante: aproape în fiecare zi, directori executivi au fost concediați, moguli înlăturați de la putere, iar modele publice discreditate“. Pe coperta publicației se află actrița Ashley Judd, cântăreața Taylor Swift, fosta ingineră UBER Susan Fowler, lobbyista VISA Adama Iwu, agricultoarea mexicană Isabel Pascual și încă o femeie a cărei față nu poate fi văzută în fotografia de pe copertă. Femeia necunoscută de pe copertă reprezintă toate persoanele anonime care nu și-au mărturisit experiențele de hărțuire și abuz sexual din cauza fricii de repercusiuni sociale sau economice. Anunțul Persoanei Anului a fost făcut, posibil în mod ironic, în cadrul show-ului Today de la NBC, al cărui cunoscut prezentator Matt Lauer a fost concediat săptămâna trecută din cauza unor acuzații de hărțuire sexuală. | VOX

 

  • Persoana Anului 2016 a fost președintele Donald Trump, desemnat de TIME „președintele Statelor Divizate ale Americii“, în contextul câștigării alegerilor prezidențiale. Trump a fost principalul candidat pentru titlul de Persoana Anului și în 2017, clasându-se pe locul al doilea. Într-un tweet din noiembrie, Trump a spus că revista TIME l-a contactat pentru un interviu și o ședință foto, însă acesta a răspuns că „nu are sens“ și a refuzat. Revista TIME a negat veridicitatea tweet-ului. Președintele Chinei, Xi Jinping, liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, sau avocatul american  Robert Mueller au fost printre competitorii la titlul de Persoana Anului. | Jill Disis / CNN

| poze de Mohmmed Salem/ Reuters

 

Sute de palestinieni au protestat pe străzile din orașul Gaza împotriva recunoașterii Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Donald Trump. În Ierusalim, însă, au fost agățate steaguri ale Americii și bannere cu mesajul „God Bless Trump“.


    • Brrlog este unul dintre partenerii unui spectacol care va avea premiera în acest weekend și pe care vă încurajăm să-l vedeți sâmbătă, 9 decembrie 2017, la POINT (Strada Ieremia Grigorescu 10). Se numește „Bun de export“, este scris de Alex Tocilescu și este regizat de Catinca Draganescu.

 

    • „Bun de export“ spune povestea unei emigrări în masă, un mix între povestea reală a familiei Tocilescu și ceea ce se întâmplă în România ultimilor zeci de ani: un brain drain îngrijorător, o plecare masivă a celor cu pregătire deosebită. Așa cum îl descriu realizatorii este spectacolul unei generații de tineri „furioși“. Spectacolul face parte din platforma de teatru GO WEST.

 

  • În Lynx-ul de astăzi avem și un special guest. L-am luat la întrebări pe publicitarul și scriitorul Alex Tocilescu, care ne-a povestit special pentru cititorii newsletter-ului nostru despre cum a ajuns să-și facă debutul (și) de dramaturg. Cu speranța c-o să vă convingem să mergeți la spectacolul de sâmbătă (sau c-o să urmăriți datele pentru următoarele reprezentații), redăm integral răspunsul primit de la Alex.„Într-o zi pașnică de aprilie stăteam cuminte la birou, nu făceam mare lucru, când îmi scrie cineva necunoscut, o anumită Crina Ene, ceva de genul „salut, sunt actriță, aș vrea să vorbesc cu tine despre un proiect“. Sigur, zic, vorbim! Mă așteptam să nu mai aud vreodată ceva de la ea, pentru că „proiect“ e un eufemism pentru ceea ce fac hipsterii când nu fac nimic, dar mi-a scris din nou: hai sâmbătă. Hai sâmbătă, zic, și sâmbătă mă duc în Dianei și dau ochi cu Crina și regizoarea Catinca Drăgănescu, care tam-nesam îmi zic „N-ai vrea să scrii o piesă de teatru?“. După care, văzând că mă uit la ele de parcă ar fi ceva dubios în a propune unui om să scrie o piesă de teatru, au adăugat „despre emigrare și fenomenul de brain-drain“, care e atunci când îți pleacă oamenii deștepți din țară, adică fix ce se întâmplă în România.Am vorbit ore bune despre asta, despre oameni care au plecat, oameni care s-au întors, oameni care au făcut ceva sau n-au făcut nimic acolo unde s-au dus, despre speranțe și vise și așteptări și eșecuri și frici. Le-am povestit și despre experiența mea cu emigratul (la 11 ani am plecat din România în Germania, la 32 din Germania în SUA, la 33 m-am întors în România), și despre experiențele alor mei (taică-meu a plecat în 1988 în Germania, unde a stat vreo 7 ani, maică-mea a plecat odată cu mine în 1989 și locuiește și acum acolo), și la sfârșit am bătut palma că scriu piesa. Ca să începem de undeva – pe lângă ce era deja de citit despre emigrația clasei de mijloc, am convenit să lansăm un anunț pe Facebook și pe unde ne-a mai trecut prin cap, care zicea în principiu „zi-ne povestea ta despre emigrare“. Eu eram, recunosc, puțin sceptic – pentru că știu din publicitate că nu-i bine să pui oamenii să scrie, că li se pare că nu se pricep sau se plictisesc după două rânduri și așa mai departe. Doar că eram sceptic degeaba; chiar din prima zi, poveștile au început să curgă. Unele erau vesele, altele triste. Unele alambicate, altele simple. Unele fantastice, altele plauzibile. Pe măsură ce le citeam, îmi era din ce în ce mai puțin clar ce urma să scriu; multe dintre ele puteau deveni piese de teatru de sine stătătoare, cum ar fi cea a unui tip care într-o bună zi s-a ridicat de la masa la care era cu nevastă-sa într-un restaurant scump și a plecat mai întâi la Gara de Nord, de acolo în Austria, parcă, de acolo în Franța și, în cele din urmă, s-a oprit în Portugalia, lăsând în urmă soție, bani, mașină, telefoane. Omul pur și simplu se săturase. Aș vrea să povestesc, în cele ce urmează, poveștile pe care le-am citit, care m-au impresionat, care au ajuns, într-un fel sau altul, în piesa pe care am scris-o până la urmă. Dar n-o să le scriu, pentru că cei care ni le-au trimis au făcut-o în ideea că vom păstra confidențialitatea. Așa că nu o să spun nici povestea campioanei olimpice care a avut ocazia să plece din România și n-a făcut-o și bine a făcut că a rămas, nici povestea fetei care s-a dus la Londra, a acceptat să facă orice job i s-a ivit în cale și în cele din urmă a ajuns să expună la Tate Modern, și nici povestea femeii care a învins cancerul în Spania.Pe de altă parte, pot să remarc că toate aceste povești, atât cele fericite cât și cele nefericite, atât cele ale românilor plecați cât și cele ale românilor rămași, au un fir roșu foarte evident; ce-i face pe oameni să plece e lipsa recunoașterii profesionale. E gândul ăla că oricât te-ai zbate aici, oricât de bun ai fi, oricât de harnic și talentat, e foarte posibil să nu reușești. Sau să reușești, dar să nu fii apreciat. Adică tu trudești din greu ca să termini o facultate, apoi îți găsești un job, apoi îl faci cât de bine poți, și 1) recompensa financiară rămâne mult sub cea pe care ai avea-o în Vest și 2) statul se cacă în capul tău și te tratează ca pe un nimeni, un dobitoc, un ticălos. Nu-ți dă nimic din ceea ce te-ai aștepta să primești: nici școli bune pentru copiii tăi, nici spitale în care să fii tratat cumsecade, nici instituții care să te străduiască să-ți facă viața mai ușoară. Așa că pleci și ajungi undeva unde le ai pe toate și te uiți cu milă și mândrie înapoi (și cu ceva mânie, pentru că ai fi vrut să ți se ofere o șansă la o viață decentă în țara ta). Sau ești unul dintre cei care nu pot să plece (mai mulți au scris că ar fi vrut să rămână în Vest, dar n-au putut pentru că le era prea dragă România, cu toate defectele ei), și stai într-o țară pe care o iubești, dar care nu te iubește.Și mai e un alt fir roșu în toate poveștile: cheful de muncă. Hărnicia. Voința. Nu se zice prea des că astea ar fi niște trăsături specifice poporului român, și poate că cei care mi-au scris nu sunt cei mai tipici români cu putință, dar la toți se vede că-s oameni care nu se dau înapoi de la a pune osul la greu. Nici unul n-a plecat în Vest ca să profite de sistemele sociale mai darnice sau ca să trăiască de pe urma soțului sau a soției; toți s-au dus să muncească. Să muncească pe bune, în orice fel de job, să facă orice îi aduce un ban cinstit – și recunoaștere din partea celorlalți. Poate că nu suntem cu toții așa, poate că toți cei care ne-au scris sunt membri ai aceleiași mici bule. Dar chiar și dacă ar fi așa, ce-i mișto la ei toți e că fiecare în felul lui m-a făcut să mă simt puțin mândru că-s din același neam ca el.Și având în vedere lipsa mea completă de patriotism, zic că-i mare lucru.“


De ieri la Mobius Gallery s-a deschis expoziția I AM AT MY MOST BEAUTIFUL WHEN I AM ALONE, curatoriată de Diana Marincu și care expune lucrările artistei Lea Rasovsky. Expoziția va fi deschisă până pe 31 ianuarie. Detalii aici.

 

Add comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *